Ce simţi după câţiva ani trăiţi pe acest pamînt? Durere...bucurie...regrete sau împlinire sufletească? Doar ieri eram un copil în ai cărui ochi puteai citi o dorinţă neînsetată de a cuceri, de a cunoaşte...eram la fel ca tine! Ceea ce ne unea pe noi toţi, era- Bucuria în lucruri simple, în cele mai mici detalii pe care cei maturi nu le observau. Astăzi am devenit prea bătrâni pentru a căuta fericirea cu lumânarea, fugim după lucruri deşarte, căutăm lucruri care la distanţă par măreţe, iar cînd ne apropiem de ţel înţelegem că am alergat în van.
Îţi aduci aminte de prima iubire? Cât de adevărată părea...Da da...crezi la moment că nu era Adevărata Iubire atunci. Dar te-ai gândit că tocmai acelea erau sentimentele cu-adevărat sincere? Atunci nu aşteptai nimic în schimb, dar ACUM? Acum există numai cuvântul EU, am devenit atât de egoişti...dacă ne-am privi în oglindă (ne-am privi cu dezgust mizeria interioară) nu am observa nici-un defect, pentru că ne-am obişnuit cu rahatul din noi, încît îl vedem ca pe o calitate! Ce păcat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu