Durere….lacrimi….suferinţă….
Astea le-am citit pe chipul unei prietene.
Am privit situaţia ei dintr-o parte şi am înţeles câte poţi pierde în aşteptarea zadarnică a unei iubiri …
Timpul
trece… iar micul fleac care la moment ar părea o tragedie se stinge şi
îţi dai seama că viaţa e alcătuită din alte nuanţe, nu din culorile
unor iluzii deşarte.
Mi-a
zis cât de aiurea se simte şi o înţeleg perfect prin prisma
gândirii sale, am fost şi eu aşa, reacţionam la fel…. În momentul în care
un bărbat te răneşte, chiar şi dacă incoştient, asta doare, nimic nu e
mai puternic decât olovitură în suflet şi îţi vine să urli de durere- ca o lupoaică.
Hmmm,
e amuzant să te vezi dintr-o parte, când oamenii apropiaţi fac aceleaşi
greşeli pe care le-ai făcut cu ceva timp în urmă, dar nu ai cum să ajuţi,
pentru că sfaturile nu sunt luate în consideraţie când e vorba
de sentimentele care clocotesc în inimă.
Atât de mult mi-aş dori să ajut… pentru că ştiu că peste o perioadă de timp, va râde în hohote de situaţia în care se află.
Aveţi
grijă de oamenii apropiaţi şi nu le provocaţi durere. Însă dacă şi rana
din piept nu s-a prins, luaţi aminte la lecţiile pe care vi le oferă
viaţa ca să puteţi rezista în momentul în care o să vă confruntaţi cu o
adevărată problemă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu