VIOLETUL.
O etalare extraordinară a emoţiile cu o
intensitate misterioasă! Ador această culoare la nebunie! Este culoarea mea
preferată, este ceea ce mă descrie cu o precizie nebănuită şi nu cred că voi
găsi un alt cuvânt mai potrivit pentru starea mea interioară. E un venin
infiltrat în sângele meu, un venin întunecat care mă face să gust din stările
trăite, luciditatea momentelor. Când rostesc acest cuvânt, simt un echilibru interior şi stăpânire de
sine, simt un control asupra Eul-ui , dar şi mai plăcut e să-mi alint privirea
cu această nuanţă. Ador violetul pentru fermitatea de care dă dovadă, pentru
mirosul greoi şi totodată simplu care uneori îşi schimbă din duritate şi se
împrospătează când fluturii îi oferă viaţa în dar. Iubesc violetul pentru
puterea de convingere sau uneori sensibilitatea de care dă dovadă când simte
oamenii…îi îmbracă pe dos până la ultimul centimetru ca să poată descifra cele
mai ascunse şi frumoase dorinţe sau temeri.
Violetul e o culoare prununţată, e
plină de curaj şi nu îi este frică de slăbiciuni, nu fuge nici atunci când apa
şi-ar dori să-i schimbe nuanţa. E o culoare prudentă şi înţeleaptă, e culoarea
pe care o simt cu toată fiinţa mea.
Ador la nebunie…
VIOLETUL.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu